Diabetul zaharat reprezintă o provocare semnificativă pentru sănătatea publică, asociindu-se cu complicații severe și afecțiuni concomitente. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atribuit diabetul zaharat la clasa de epidemii a bolilor neinfecţioase şi care este astăzi una dintre preocupările majore ale serviciului naţional de ocrotire a sănătăţii. Acest articol analizează strategii eficiente pentru autogestionarea diabetului, incluzând educația pacientului, metode de prevenire a complicațiilor și rolul crucial al asistenților medicali în acest proces. Gestionarea zilelor de boală, prevenirea afecțiunilor diabetice și abordarea problemelor psihosociale sunt discutate în contextul unei îngrijiri holistice.

Orice organism viu consumă energie pentru a exista (pentru bătăile inimii, pentru respirație, pentru păstrarea constantă a temperaturii corpului, pentru a se mișca etc.). Ca atare, majoritatea alimentelor pe care le mâncăm sunt transformate în glucoză (zahăr), pentru asigurarea nevoilor energetice ale organismului. În consecință, glucoza din sânge (glicemia) este indispensabilă supraviețuirii organismului. Cu toate acestea, atunci când aceasta (glicemia) crește peste limitele considerate normale, poate deveni periculoasă și se instituie diabetul zaharat. Diabetul este o boală din ce în ce mai frecventă în special în rândul populației active. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) apreciază că peste 180 de milioane de persoane au diabet pe întreg globul și se estimează că acest număr se va dubla până în 2030.[1] Comform Biroului Național de Statistică, în anul 2023 în Republica Moldova au fost înregistrate 9988 de cazuri noi de diabet zaharat, dintre care 125 au fost la copii.[2]

Persoanele cu diabet zaharat au un risc crescut de a dezvolta o serie de probleme importante de sănătate. Un nivel constant ridicat de glucoza în sânge poate duce la boli serioase care afectează inima și vasele de sânge, ochii, rinichii și nervii. În plus, persoanele cu diabet au un risc mai mare de a face infecții. 

Controlul nivelului de glucoză din sânge, al tensiunii arteriale și al colesterolului cât mai aproape de normal poate ajuta la întârzierea apariției sau prevenirea complicațiilor. De aceea, persoanele cu diabet zaharat au nevoie de monitorizare regulată, de-a lungul întregii vieți.[3]

 

Stilul de viață, dieta, activitatea fizică și renunțarea la fumat

Obezitatea reprezintă o mare problemă de sănătate publică şi o provocare pentru sistemele de sănătate publică, atât la nivel mondial, cât şi la nivel naţional. Deşi obezitatea este o boală cronică recunoscută ca fiind un contributor major la epidemia de diabet, dar şi un factor de risc important pentru alte patologii cronice, prevalenţa ei a crescut progresiv de-a lungul timpului. Pacienţii cu diabet zaharat sunt în majoritate supraponderali sau obezi şi au, în general, un stil de viaţă nesănătos (obiceiuri alimentare nesănătoase, sedentarism) care a contribuit, alături de alţi factori, la apariţia afecţiunii. De aceea, se impune ca imediat după diagnosticare să se identifice modalităţile de intervenţie asupra stilului de viaţă. Prin ameliorarea stilului de viaţă se urmăreşte atingerea şi menţinerea greutăţii corporale ideale, scăderea valorilor glicemice, normalizarea valorilor lipidelor serice si a acidului uric (sau aducerea cât mai aproape de normal), menţinerea unor valori optime ale tensiunii arteriale, uneori în asociere cu medicaţia specifică. Fumatul reprezintă un factor de risc cardiovascular independent, de aceea se va insista pentru renunţare la fumat şi la consumul de etanol.

 

Recomandări  standard:

• Se recomandă modificarea obiceiurilor alimentare anterioare şi se asigură accesul la un dietetician.
• Se individualizează dieta în funcţie de vârstă, sex, înălţime, greutate, gradul de efort fizic, preferinţe, tradiţia locală, nivelul de cultură.
• Monitorizarea aportului de carbohidrati este o componenta esentiala a strategiei de obtinere a controlului glicemic optim.
• Se restricţionează consumul de alcool.
• Aportul de grasimi saturate trebuie sa reprezinte < 7% din aportul caloric total.
• Aportul de lipide trans va fi redus la minimum.
• Exerciţiul fizic se introduce treptat, în funcţie de abilităţile individuale; se încurajează prelungirea duratei şi creşterea frecvenţei activităţii fizice (acolo unde este necesar) până la 30-45 min./zi, 3-5 zile/săptămână sau 150 min./săptămână.
• În absența contraindicațiilor persoanele cu diabet zaharat tip 2 trebuie încurajate să practice antrenamente de rezistență de trei ori pe săptămână.
• Renunțarea la fumat.

Studiile epidemiologice au asigurat o documentație convingătoare privind legătura cauzală dintre fumat și riscul de sănătate. Studiile efectuate pe pacienți diabetici au evidențiat constant un risc crescut de boală cardiovasculară și deces prematur la fumători. Fumatul este deasemenea asociat cu apariția prematură a complicațiilor microvasculare și ar putea juca un rol în apariția diabetului zaharat.[4]

 

Complicații asociate diabetului: hipertensiunea și piciorul diabetic

Una din afecțiunile asociate diabetului zaharat este hipertensiunea arterială, considerată ,, Ucigașul tăcut”. Indicele tensiunii arteriale se menține la 140/90 mmHg sau mai mare. Persoanele cu diabet zaharat prezintă de două ori mai multe șanse de a suferi o boală de inimă sau un accident vascular cerebral față de o persoană fără diabet. Boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral sunt primele două cauze de deces și dizabilitate în Republica Moldova.

Recomandări standard:

• Măsurați-vă regulat tensiunea arterială la domiciliu;
• Înainte de a vă măsura tensiunea arterială – nu fumați, nu consumați băuturi cu cofeină și nu faceți exerciții fizice în decurs de 30 de minute înainte de a vă măsura tensiunea arterială;
• Folosiți baia și goliți-vă vezica (urinați);
• Stați liniștit timp de cel puțin 5 minute înainte de măsurarea tensiunii arteriale;
• Stați cu spatele drept și sprijinit;
• Așezați picioarele întinse pe podea;
• Nu vă încrucișați picioarele;
• Sprijiniți-vă brațul pe o suprafață plană, cum ar fi o masă;
• Asigurați-vă că partea superioară a brațului se află la nivelul inimii.

 

Anunțați imediat medicul dacă aveți:

• Senzație de oboseală, dureri de cap, umflături, amețeli, palpitații;
• Efecte secundare care trebuie notificate medicului: Oboseală, tuse, probleme de erecție, depresie.

Complicațiile diabetului pe termen lung sunt de natură vasculară și neurologică, printre care sindromul piciorului diabetic se remarcă drept una dintre cele mai grave consecinţe. Această afecţiune are un impact semnificativ atât asupra sănătăţii generale, cât şi asupra calităţii vieţii pacienţilor.

Sindromul piciorului diabetic cuprinde totalitatea modificărilor patologice cauzate de diabetul zaharat la nivelul picioarelor. Ulcerația reprezintă cea mai frecventă componentă a sindromului piciorului diabetic, fiind o leziune dureroasă care nu se vindecă complet. În astfel de cazuri, pielea nu mai reușește să acopere zona afectată, lăsând țesuturile profunde expuse. Aceste ulcerații apar adesea ca rezultat al unor factori aparent minori, precum mici tăieturi, flictene (bășici) sau arsuri.

Localizarea frecventă pe partea inferioară a tălpii și dificultatea vindecării, care poate dura săptămâni sau luni, cresc riscul de complicații suplimentare, inclusiv infecții severe sau cangrenă. Gestionarea corectă a acestor răni este esențială pentru prevenirea deteriorării suplimentare a stării de sănătate a pacientului.

În stadiile avansate, poate evolua către cangrenă diabetică, cel mai frecvent localizată la nivelul unuia sau mai multor degete, cu posibilitatea de extindere către întregul picior, ceea ce poate duce la complicații severe.

De aceea, autoexaminarea zilnică a piciorului este vitală, ca parte din rutina de îngrijire, dacă aveți diabet zaharat.[5]

Recomandări standard:

• Verificați picioarele zilnic – folosiți o oglindă sau rugați un membru al familiei să vă ajute să vă uitați la talpa piciorului;
• Păstrați picioarele curate și uscate – spălați-le zilnic cu săpun și apă caldă – testați mai întâi temperatura apei;
• Uscați bine, mai ales între degetele de la picioare;
• Puneți loțiune pe zonele uscate- partea de sus și de jos a piciorului;
• Tăiați unghiile de la picioare în linie dreaptă cu foarfece-clește, nu cu o foarfecă ascuțită. Un specialist poate reteza unghiile;
• Purtați încălțăminte de susținere și amortizată – piele și pânză sunt cele mai bune;
• Verificați dacă în interiorul pantofilor nu există obiecte;
• Purtați întotdeauna șosete, evitați pantofii fără spate și sandalele;
• Mergeți la medic atunci când există semne de ulcer la picior.

 

La fel ca orice altă persoană, cei care suferă de diabet pot fi afectați de simptome precum febră, vărsături sau diaree. Principalele reguli de urmat în tratarea tuturor zilelor în care te simți rău presupun dozarea frecventă a glicemiei, adaptarea dozelor de insulină și interzicerea întreruperii tratamentului insulinic.

Mai jos sunt descrise o serie de recomandări detaliate, elaborate de specialiști, pentru a gestiona eficient astfel de situații, oferind soluții practice și sfaturi utile bazate pe experiență și studii de specialitate.

Daca nu ai poftă de mâncare, este indicat sa consumi băuturi și alimente ușor de digerat, dar cu conținut ridicat de glucide – apa, ceaiuri din plante, cartofi, orez, griș –  pentru a preveni hipoglicemia și „cetoza de foame”. Din cauza aportului insuficient de alimente bogate în glucide, ar putea fi necesară ajustarea dozei de insulină prandială injectabilă, în funcție de valorile glicemiei. 

În cazul vărsăturilor, trebuie să verifici temperatura corpului, dacă simți durere în abdomen și să încerci să bei lichide îndulcite cu zahar. De asemenea, foarte importante sunt aspectul și natura conținutului vărsat. Înainte de a-ți face injecția cu insulină, măsoară-ți glicemia și stabilește doza, de regulă mai mică față de cea injectată în zilele de dinainte, la aceeași oră. Este prudent că insulina să fie injectată după ce ai mâncat.

Dacă vărsătura se repetă, este indicată administrarea de medicamente antivomitive, doar sub formă de supozitoare, și se va lua legătura cu medicul curant, pentru recomandări. Dacă lichidele și alimentele cu glucide nu sunt tolerate, se continuă insulina. Dacă stomacul nu mai poate tolera niciun fel de aliment sau băutură, este indicată spitalizarea, mai ales în cazul copiilor mici. 

Al treilea episod de vărsături necesită prezentarea de urgență la medic!

Diareea crește riscul de hipoglicemie, deoarece alimentele trec rapid prin intestine și sunt eliminate, ceea ce scade cantitatea de glucide absorbite. În astfel de situații, dozarea frecventă a glicemiei este obligatorie. De asemenea:

• lichidele vor fi îndulcite cu glucoză, fiindcă nu accentuează cu mult diareea (cum actionează zahărul); 
• se vor administra medicamente antidiareice și se vor consuma alimente precum orezul fiert, morcovul și ceaiul de mentă.

Dacă scaunele diareice se repetă, iar starea generală de sănătate se înrăutățește sau apare febra, poate fi necesară internarea în spital (mai ales în cazul copilului cu diabet). 

Stările febrile specifice în cazul unor afecțiuni cresc necesarul de insulină și predispun la hiperglicemie. În această situație, se impun următoarele măsuri:

1. a) dozarea repetată, chiar din 3 în 3 ore, a glicemiei;
2. b) aprecierea stării generale și a posibilității pacientului de a se alimenta, procedându-se astfel:

• dacă starea este bună și se poate alimenta, cel puțin cu ceaiuri de plante, apă sau sucuri, toate îndulcite cu zahăr sau glucoză, mai întâi el va încerca să mânânce (chiar dacă glicemia este crescută) și apoi i se va injecta insulina, doza fiind stabilită în funcție de cantitatea de glucide tolerată și de valoarea glicemiei;
• dacă starea este modificată în rău, dar pacientul se poate alimenta încă, se procedează ca mai sus și se va solicita ajutorul medicului, eventual, internarea în spital.[6]

Autogestionarea diabetului zaharat reprezintă o componentă esențială în prevenirea complicațiilor și menținerea calității vieții pacienților. Diabetul, considerat o provocare majoră pentru sănătatea publică, impune implementarea unor strategii complexe și individualizate care să vizeze atât managementul glicemic, cât și abordarea holistică a stilului de viață.

Educația pacientului, suportul continuu oferit de asistenții medicali și respectarea recomandărilor medicale standard joacă un rol fundamental în controlul eficient al afecțiunii. Adoptarea unui stil de viață sănătos, incluzând modificări în dietă, exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat și monitorizarea constantă a stării de sănătate, este crucială pentru reducerea riscurilor asociate diabetului.

Totodată, recunoașterea timpurie a complicațiilor, cum ar fi sindromul piciorului diabetic, hipertensiunea arterială sau infecțiile, și intervenția promptă, pot preveni deteriorarea stării generale a pacientului.

 

 

Referințe bibliografice:

1. https://www.cardioportal.ro/files/Diabetul%20Zaharat.pdf?phpMyAdmin=LAPYS8VYVpMlZAH0k1mvv51DAQc.
2. https://statistica.gov.md/ro/infografic-14-noiembrie-ziua-mondiala-a-diabetului-12_61520.html.
3. Andreescu I. ,, Diabet zaharat tip 2 , 2022” https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/diabet-zaharat-tip-2.
4. Babeş P.A., prof.univ. ,,Ghid de management al diabetului zaharat”, 2021, Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, disponibil on-line: https://www.anm.ro/_/ORDINE/Ordin%202.128-2021%20Ghid%20management%20diabet%20zaharat.pdf.
5. https://bioclinica.ro/blog/disfunctii-endocrine/piciorul-diabetic-cum-il-recunosti-ingrijire-preventie-tratament#piciorul-diabetic:-cum-il-recunosti
6. Controlul diabetului în „zilele de boala”, https://viatacudiabet.ro/controlul-diabetului/cum-ma-ingrijesc-in-diabet/controlul-diabetului-in-zilele-de-boala-189 .

 

[1]https://www.cardioportal.ro/files/Diabetul%20Zaharat.pdf?phpMyAdmin=LAPYS8VYVpMlZAH0k1mvv51DAQc.

[2] https://statistica.gov.md/ro/infografic-14-noiembrie-ziua-mondiala-a-diabetului-12_61520.html.

[3]Andreescu I. ,, Diabet zaharat tip 2 , 2022” https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/diabet-zaharat-tip-2.

[4] Babeş P.A., prof.univ. ,,Ghid de management al diabetului zaharat”, 2021, Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, disponibil on-line: https://www.anm.ro/_/ORDINE/Ordin%202.128-2021%20Ghid%20management%20diabet%20zaharat.pdf.

[5] https://bioclinica.ro/blog/disfunctii-endocrine/piciorul-diabetic-cum-il-recunosti-ingrijire-preventie-tratament#piciorul-diabetic:-cum-il-recunosti.

[6] Controlul diabetului în „zilele de boala”, https://viatacudiabet.ro/controlul-diabetului/cum-ma-ingrijesc-in-diabet/controlul-diabetului-in-zilele-de-boala-189 .

 

Autor: Tatiana Nedelcu,

asistent social, specialist în terapie ocupațională