În iulie 2026, în cadrul unui eveniment dedicat drepturilor omului și solidarității între generații, reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale au discutat inițierea procesului de elaborare a Legii privind drepturile persoanelor vârstnice. Pentru mulți, acesta ar putea părea un simplu subiect de discuție. Pentru sutele de seniori implicați în proiectul „Consolidarea participării vârstnicilor din Moldova în procesul decizional”, acest moment reprezintă dovada de necontestat că vocea lor nu doar că este auzită, ci începe să schimbe legi.

Această transformare nu s-a produs peste noapte. A fost construită pas cu pas, prin dialog, organizare și perseverență.

O schimbare necesară de paradigmă

Timp de mulți ani, persoanele vârstnice din Republica Moldova au fost privite aproape exclusiv ca beneficiari ai serviciilor sociale, ai pensiilor sau ai îngrijirilor de sănătate. Rareori erau invitate la masa deciziilor pentru a contribui la soluționarea problemelor care le afectează direct viața de zi cu zi.

Pornind de la această realitate, AO „CASMED”, în parteneriat cu Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Rețeaua Seniorilor Activi din Moldova, a implementat proiectul „Consolidarea participării vârstnicilor din Moldova în procesul decizional”, cu sprijinul Uniunii Europene în cadrul proiectului INSPIRĂ Moldova. Implementat între septembrie 2025 și martie 2026, obiectivul său nu a fost crearea unui nou serviciu social, ci construirea unui mecanism durabil prin care seniorii să devină parteneri de dialog cu autoritățile locale și naționale.

O voce construită din experiențe reale

Schimbarea a început prin ascultare. Un chestionar național a adunat răspunsurile a 633 de persoane vârstnice din 41 de localități, conturând o imagine clară a provocărilor reale: pensii insuficiente, acces dificil la servicii medicale, lipsa transportului public, izolare socială și bariere administrative.

Aceste date nu au rămas simple statistici într-un raport. Au devenit tema centrală a 10 dialoguri comunitare, desfășurate în raioanele Edineț, Fălești, Rîșcani, Drochia, Glodeni, Ocnița, Strășeni, Ungheni, Șoldănești și Sîngerei, care au adunat la un loc 263 de participanți – seniori, primari, consilieri locali și reprezentanți ai societății civile. Pentru mulți dintre ei, a fost prima ocazie de a discuta direct cu factorii de decizie și de a formula propuneri concrete, nu doar de a semnala probleme.

Unul dintre cele mai mișcătoare momente s-a petrecut în satul Măgurele, raionul Ungheni. Într-o zi geroasă de februarie, într-o sală slab încălzită, zeci de seniori au rămas ore în șir pentru a discuta cu factorii de decizie despre lipsa transportului, dificultatea de a ajunge la servicii medicale și izolarea comunității. Nu au venit doar să își spună ofurile, ci să propună soluții concrete. Atunci s-a produs cotitura simbolică a proiectului: seniorii au încetat să mai fie doar solicitanți de ajutor și au devenit contributori activi la găsirea soluțiilor pentru comunitățile lor.

Rezoluția Seniorilor 2026: de la idei locale la viziune națională

Toate propunerile din teren au fost analizate și sintetizate în Rezoluția Seniorilor 2026 – un document de politici publice elaborat pe baza contribuției directe a persoanelor vârstnice. Documentul a fost adoptat în unanimitate în cadrul Forumului Civic Național al Seniorilor, organizat la Bălți pe 26 februarie 2026, cu participarea a 121 de persoane, inclusiv seniori din diferite localități ale Republicii Moldova, precum și reprezentanți ai autorităților publice, societății civile și mediului academic.

Rezoluția include recomandări strategice adresate Parlamentului, Guvernului, ministerelor și autorităților publice locale:

• adoptarea unei Legi-cadru privind drepturile persoanelor vârstnice;
• dezvoltarea unui Sistem Național Integrat de Îngrijire de Lungă Durată și extinderea îngrijirii la domiciliu în satele izolate;
• instituirea Consiliilor Consultative ale Seniorilor la nivel raional și municipal;
• îmbunătățirea accesului la medicamente compensate și la servicii medicale adaptate nevoilor persoanelor cu mobilitate redusă.

De la grup informal la actor recunoscut la nivel național

Cea mai importantă realizare a proiectului constă în sustenabilitatea sa instituțională. Rețeaua Seniorilor Activi din Moldova (RSAM) s-a extins la 30 de grupuri locale active – inclusiv în trei raioane noi, Florești, Dondușeni și Anenii Noi – și a semnat 11 acorduri de colaborare cu primării și consilii raionale.

Mai mult, în cadrul proiectului, rețeaua a parcurs procesul de profesionalizare și a obținut statut juridic oficial, devenind Asociația Obștească „Rețeaua Seniorilor Activi din Moldova”. Această recunoaștere a deschis uși la cel mai înalt nivel: prin Ordinul nr. 105 din 4 mai 2026, semnat de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a fost creat Consiliul Consultativ al Persoanelor în Vârstă de pe lângă minister, iar AO „RSAM” a fost inclusă printre cele 21 de organizații și instituții membre, alături de AO „CASMED”, autorități publice centrale, mediul academic și organizații internaționale precum UNFPA sau Oficiul ONU pentru Drepturile Omului. Structura nu a rămas doar pe hârtie: pe 5 iunie 2026 a avut loc prima sa ședință, ocazie cu care ministra a subliniat importanța unui dialog constant și instituționalizat cu persoanele vârstnice. Astfel, seniorii au trecut direct de la consultări locale la masa de lucru unde se dezbat și se formulează politicile sociale ale țării.

Un parteneriat care continuă

Dovada acestui parteneriat s-a văzut în iulie 2026, în cadrul unui eveniment dedicat drepturilor omului și solidarității între generații, unde reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale au discutat, alături de experți în domeniu, inițierea procesului de elaborare a Legii privind drepturile persoanelor vârstnice – una dintre recomandările centrale ale Rezoluției Seniorilor 2026. Deși procesul legislativ este abia la început, acest pas demonstrează că propunerile formulate de seniori au depășit etapa consultărilor și au intrat în dialogul instituțional privind viitorul cadrului legislativ.

Povestea acestui proiect demonstrează un adevăr simplu: participarea civică nu are vârstă. Atunci când seniorilor li se oferă instrumentele necesare, organizare și recunoaștere juridică, experiența lor de viață devine o resursă valoroasă pentru întreaga societate. De la o femeie din Măgurele care a stat în frig pentru a spune „cine ne aude?” până la o rezoluție națională discutată de autorități, parcursul acestui proiect arată că, din simpli beneficiari, seniorii din Republica Moldova au devenit parteneri egali în construirea unui viitor mai echitabil, mai incluziv și mai pregătit pentru provocările îmbătrânirii demografice.

Investiția în participarea seniorilor nu este un act de caritate, ci o investiție în coeziunea socială și în viitorul democratic al Republicii Moldova.

---

Sursă: Comisia Națională pentru Populație și Dezvoltare / demografie.md – Consiliul consultativ al persoanelor în vârstă s-a întrunit în prima ședință

Autor: Anastasia Selivestru, coordonatoare de proiect, AO „CASMED”