Dreptul la sănătate în rândul persoanelor vârstnice este un drept fundamental și, totodată, un indicator esențial al echității și funcționalității sistemului de sănătate. În Republica Moldova, deși acest drept este recunoscut la nivel normativ, exercitarea lui este adesea limitată de factori structurali precum accesul inegal la servicii medicale, deficitul de personal specializat, costurile indirecte ale îngrijirii și nivelul scăzut de informare. Aceste constrângeri afectează în mod disproporționat persoanele în etate, amplificând vulnerabilitățile sociale și economice asociate procesului de îmbătrânire.
În acest context, AO „CASMED” are un rol relevant în identificarea și reducerea acestor inechități, prin furnizarea de servicii medicale și sociale, acțiuni de informare, advocacy și reprezentarea intereselor vârstnicilor în dialogul cu instituțiile publice. Pentru a analiza modul în care dreptul la sănătate este perceput, exercitat și, uneori, încălcat în rândul persoanelor vârstnice, am realizat un interviu cu Natalia Postolachi, Directoare Executivă AO „CASMED”, care oferă o perspectivă bazată pe date empirice și experiență practică asupra principalelor bariere și soluții necesare pentru transformarea acestui drept într-unul efectiv.
Cum ați defini rolul AO „CASMED” atunci când vorbim despre dreptul la sănătate al vârstnicilor?
Dacă ar fi să rezum rolul nostru ca organizație în contextul dreptului la sănătate, aș folosi patru cuvinte esențiale: ascultare, informare, sprijin și reprezentare. Dreptul la sănătate nu poate fi garantat doar prin existența unor servicii pe hârtie. El începe acolo unde oamenii sunt ascultați cu adevărat, unde li se explică clar ce drepturi și opțiuni au, unde primesc sprijin concret și unde cineva le duce vocea mai departe, inclusiv în dialogul cu autoritățile.
Ascultarea este primul pas. În fiecare zi discutăm cu vârstnicii, le cerem opinia, îi întrebăm cât de mulțumiți sunt de serviciile de care beneficiază, ce dificultăți întâmpină și ce nevoi reale au. Nu vorbim doar de discuții informale, ci și de chestionare și consultări structurate. Pentru noi, dreptul la sănătate nu este un concept abstract, ci o realitate trăită zilnic de oameni care, de multe ori, se confruntă cu obstacole serioase în accesarea serviciilor medicale.
Ce spun concret vârstnicii despre felul în care le este respectat sau încălcat dreptul la sănătate?
Recent am aplicat un chestionar la 631 de respondenți, iar rezultatele confirmă ceea ce auzim zilnic în discuțiile directe cu beneficiarii noștri. Unul dintre cele mai frecvente aspecte semnalate este lipsa accesului la servicii medicale specializate. Aproximativ 25% dintre respondenți au menționat că nu reușesc să ajungă la medici specialiști, din cauza deficitului de specialiști „înguști”, mai ales în raioane.
Un alt obstacol major este timpul de așteptare. Mulți vârstnici sunt nevoiți să stea pe liste de așteptare luni întregi pentru investigații sau consultații, ceea ce, în cazul unor afecțiuni cronice, poate agrava semnificativ starea de sănătate. De asemenea, circa 18% dintre respondenți au spus că nu au avut acces nici măcar la medicul de familie, fie din cauza lipsei acestuia în localitate, fie pentru că medicul era plecat sau indisponibil.
Accesul la medicamente reprezintă o altă problemă gravă. Deși există medicamente compensate, aproximativ 28% dintre vârstnici au menționat că nu reușesc să-și continue tratamentul din lipsa resurselor financiare. Costurile de deplasare către centre medicale mai mari, precum Chișinău sau Bălți, sunt adesea imposibil de acoperit. În plus, nu vorbim doar despre medicamente, ci și despre produse esențiale pentru persoanele imobilizate: produse de igienă, pampers, echipamente de suport, fără de care starea de sănătate se deteriorează rapid.
Cât de mult influențează situația economică dreptul la sănătate al vârstnicilor?
Influența este una directă și profundă. Aproximativ 38–39% dintre respondenți au declarat că, pe parcursul anului 2025, au fost nevoiți să facă alegeri dureroase: să renunțe fie la medicamente, fie la alimente, fie la încălzire în perioada rece a anului. Acesta este un semnal extrem de alarmant, pentru că dreptul la sănătate nu poate fi separat de dreptul la o viață decentă.
Am observat, de asemenea, probleme serioase legate de nutriție. Mulți vârstnici consumă foarte puține proteine, ceea ce le afectează imunitatea și capacitatea de recuperare. O alimentație inadecvată duce inevitabil la mai multe îmbolnăviri, iar acest lucru generează, pe termen lung, costuri și mai mari pentru tratament. Se creează astfel un cerc vicios al sărăciei și bolii, din care este foarte greu să ieși fără sprijin extern.
Cum încearcă AO „CASMED” să răspundă acestor încălcări ale dreptului la sănătate?
Răspunsul nostru este unul practic și orientat spre nevoile reale ale oamenilor. O componentă importantă sunt serviciile de îngrijire medicală la domiciliu, care sunt gratuite, deoarece avem contract cu Compania Națională de Asigurări în Medicină. Pentru a beneficia de aceste servicii, persoana trebuie să se adreseze medicului de familie pentru a obține fișa de trimitere. Aceasta poate fi transmisă foarte simplu, inclusiv prin Viber, WhatsApp sau e-mail. Odată primită, persoana este inclusă în lista de așteptare și este contactată de echipa noastră.
Prioritate au persoanele imobilizate, în special cele cu escare, deoarece riscul de infecție este foarte mare. În funcție de disponibilitatea personalului medical, serviciile pot fi oferite chiar în câteva zile. În alte cazuri, timpul de așteptare poate ajunge până la o lună.
Pe lângă îngrijirile medicale și sociale la domiciliu, din 2022 am lansat și un Centru de Reabilitare, unde vârstnicii pot beneficia de servicii contra cost, în baza unei evaluări medicale inițiale. De asemenea, oferim sprijin psihologic și lucrăm cu alte grupuri vulnerabile, inclusiv cu refugiați, pentru care, grație sprijinului donatorilor, serviciile sunt gratuite.
Ce rol joacă informarea și reprezentarea în garantarea dreptului la sănătate?
Foarte des, oamenii nu beneficiază de servicii nu pentru că ele nu există, ci pentru că nu știu despre ele sau nu înțeleg cum pot fi accesate. De aceea, un rol esențial al nostru este să „traducem” informația medicală și administrativă într-un limbaj simplu și accesibil. Informarea este parte integrantă a dreptului la sănătate.
În același timp, am înțeles că nu este suficient să sprijinim individual fiecare persoană. Este nevoie și de reprezentare. Încercăm să fim un pod între vârstnici și autorități, să transmitem mai departe problemele și nevoile lor reale. Am sprijinit consolidarea grupurilor de seniori și, mai recent, crearea unei rețele naționale a vârstnicilor, care să fie o voce colectivă în dialogul cu instituțiile publice.
În acest context, urmează să lansăm și un instrument nou – Vocea Pacientului, o platformă digitală prin care oamenii vor putea să-și exprime opinia despre serviciile medicale de care beneficiază, să ofere feedback și să contribuie direct la îmbunătățirea calității serviciilor. Este un pas important spre transformarea dreptului la sănătate dintr-un principiu teoretic într-un drept exercitat activ.
Dreptul la sănătate nu înseamnă doar acces la medici sau tratamente. Înseamnă demnitate, informare, sprijin real și posibilitatea de a fi auzit. Atunci când aceste elemente lipsesc, dreptul rămâne doar pe hârtie. Misiunea noastră este să-l aducem mai aproape de oameni.
